Gheorghe Roșoga – solist de folclor, prozator și poet!
Interpretul de muzică populară, Gheorghe Roșoga, și-a aniversat, recent, ziua de naștere. Are o vârstă respectabilă, deși se menține mereu tânăr și viguros, precum un tânăr în floarea vârstei.
Farmecul unicat al glasului său nu s-a schimbat cu nimic, puterea și vocea penetrabilă sunt aceleasi! El s-a născut la confluența a trei județe, Dolj, Gorj și Mehedinți, fiind mehedințean din satul Gura Motrului. Fiu de țărani, Gheorghe al nostru a trăit farmecul și necazul vieții de la țară, acolo unde din fragedă copilărie devii păstor, agricultor, gospodar în obor, îngrijitor de animale, dar și actor activ al jocurilor copilăriei cu toate frumusețile trăirilor și inocenței juvenile.
Nu ar fi cazul să fac o descriere mai amănunțită a marelui artist, fiindcă este foarte cunoscut de către toată lumea. Prin cântecele sale de o frumusețe rară, și prin vocea sa, unicat, Gheorghe Roșoga a devenit unul dintre cei mai mari și mai iubiți interpreți, din istoria muzicii populare din România!
Dar nu i-a fost îndeajuns, marelui rapsod, și astfel s-a apucat de scris, devenind prozator, prin cartea sa de mare succes și de o atracție inegalabilă, „Vorbe de duh, povestiri cu tâlc”. Această carte în care întâlnim evenimente din viața de la țară, cu toate trăirile, farmecul, hazul și necazul ei, mai cuprinde și multe pilde, povețe, cugetări, vorbe de duh, foarte utile pentru formarea unui caracter uman, pentru instruirea oricărui trăitor pus în fața diferitelor ipostaze ale vieții.
Cartea lui Gheorghe Roșoga mai cuprinde și numeroase exprimări în versuri! Fiind prezent la ambele lansări ale valorosului volum, și unul din fericiții posesori al unui exemplar, am pariat că solistul și prozatorul, Gheorghe Roșoga, va deveni și poet! Așa s-a și întâmplat! La fiecare câteva zile, maestrul mai scrie câte o poezie! Toate sunt frumoase, cu îndemnuri sensibile cu pilde, povețe, cugetări, vorbe de duh, așa cum se pricepe, de minune, să ne îndemne, să ne învețe și să ne formeze, Gheorghe Roșoga, unul dintre cei mai minunați oameni ai zilelor noastre!
Având alături, de o viață, și la bine și la greu, pe jumătatea sa, distinsa doamnă, Ioana, cea care i-a fost mereu, înger păzitor, motiv de mers înainte și însoțitor de nădejde, maestrul are la îndemână totul: talentul, voința și o soție minunată, motive care îi vor da energia de a nu se opri la doar câteva cărți!
Mi-am propus, și mă voi ține de cuvânt, ca toate poeziile maestrului să le public în jurnalul pe care îl conduc, INFORMAȚIA OLTENIEI, până la apariția mult așteptatului volum de versuri! Chiar azi, voi publica una din poezii!
Sănătate, inspirație și la cât mai multe volume, maestre!
Veniți acasă fraților!
Veniți acasă fraților,
Că plânge mama, tata prin obor!
Din lacrimile lor,
Cu sufletul pustiu,
Mai izvorăște-un Jiu!
Veniți acasă fraților,
Vă plâng părinții
Pe ogor,
Că sunt bătrâni,
Fără ajutor!
Plâng părinții voștri,
Că i-ați părăsit,
Plânge ogorul înțelenit!
Cât voi ați fost copii,
Ogorul vostru v-a hrănit!
Acuma, voi desțeleniți
Ogoarele străine,
Dar leagănele,
Copilăriei voastre,
Sunt pline cu lacrimi
Și suspine!
Copiii voștri
Vor mai avea
Copilărie fericită?
Vor ști ei, ca voi,
Ce-i bradul
Împodobit de nuntă ?
Nu vă e dor să auziți
Cântând lăuta-n bătătură,
Ia-ți mireasă ziua bună,
De la tată, de la mumă?
Să coborâți bradul din prăjină?
Nu vă e dor
De azima coaptă-n vatră,
Ce o rupe pe capul miresei
În prag, când de acasă pleacă?
Nu vă e dor
Să beți o gură de vin,
Din plosca împodobită
Cu flori de câmp,
Cu bujori sau trandafiri?
Nu vă e dor să auziți
Un strigăt peste sat,
Că Ion al lui „Zăpăcitu”
S-a însurat și s-a mai pus,
De-o nuntă-n sat?
Nu vă e dor
De câmpul plin cu fragi,
Nu vă e dor
De îmbrățișările celor dragi,
De părinți, surori și frați?
Veniți acasă și alungați
Pustiul din bătătura casei!
Nu mai stați înstrăinați!
Aici e casa
Și rădăcina voastră,
Aprindeți lampa
Din fereastră!
Că mama voastră,
Țara, vă așteaptă!
Autor: Gheorghe, fiul de țărani, cu sufletul plin de dor, ce se exprimă-n vorbe simple, în graiul lor nemuritor.
– Gheorghe Roșoga –
