De ce se îmbulzesc şomerii „ca în vremurile bune” la bursa locurilor de muncă

Aglomeraţie ca în vremurile bune la bursa generală a locurilor de muncă, însă angajatorii au rămas tot cu ochii în soare în cadrul unui eveniment care a avut loc vineri, 12 aprilie.
Peste 1.000 de locuri de muncă a pus la dispoziţie AJOFM Olt persoanelor aflate în căutarea unui job, o ofertă mai mult decât generoasă, însă angajatorii au plecat din foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina profund nemulţumiţi. Şi numărul şomerilor participanţi la bursă a fost mult mai mare decât la ediţiile din ultimii ani, dar cei mai mulţi au venit cu un scop unic: viza pe carnetul de şomer. Pentru ea s-au înghesuit la intrare, unde organizatorii au permis accesul în sală în grupuri de câte 30 de persoane. „Loturi” întregi de şomeri au traversat sala în ritm alert, făcând coadă la masa unde angajaţii AJOFM le-au înmânat hârtiuţe pe baza cărora vor primi, unii în zilele următoare, dacă n-au reuşit pe loc, mult-dorita viză pentru a primi în continuare şomaj. Angajatorii aflaţi de o parte şi de alta a sălii au asistat sideraţi la spectacol. „E ceva de… Nu s-au uitat în stânga, nu s-au uitat în dreapta, nicidecum să ne mai şi întrebe cineva despre ce o vorba, unde, cât oferim”, a fost comentariul cel mai des întâlnit. „Avem patru pe listă, dar asta pentru că i-am tras noi de mânecă, fiind aici, lângă masa asta cu viza. Unul singur cred că era cu adevărat interesat, ne-a lăsat şi carnetul de şomer”, a spus administratorul unei firme de construcţii care le dă angajaţilor săi, în program de 8 ore, cu sâmbătă şi duminică liber, peste 2.000 lei net, cât îl obligă legislaţia.

„Am 500 lei şomaj, în Italia aveam 600 euro”

La locul indicat şomerilor indemnizaţi încă de la intrare se mai întreabă, din când în când: „Dar pe liste v-aţi uitat, n-aţi găsit nimic?”. e mai mult o formalitate, şi funcţionarii AJOFM ştiu că şomerii n-au făcut-o, iar şomerii se uită cu subînţeles. Coadă la viza pentru carnetul de şomer, la bursa locurilor de muncă: „Am 500 lei şomaj, în Italia luam 600 euro”
Sunt mulţi în prag de pensie, pentru care vârsta e un impediment în a-şi găsi un nou loc de muncă, alţii sunt din rândul beneficiarilor de ajutor social, fără carte, fără calificare şi fără chef de muncă, pe care şi funcţionarii îi cunosc bine, doar se văd constant, din 6 în 6 luni, când procedura îi obligă să stea faţă-n faţă, altfel asistaţilor li se suspendă dosarele.

„Cum să nu mai pot? Pune-mă la orice fel de muncă!”

La rând pentru viză aşteaptă o femeie trecută de prima tinereţe, care este contabil de meserie şi care a lucrat şi ca gestionar, dar a lucrat şi în străinătate, de unde a fost nevită să se întoarcă din motive familiale. De două luni este şomeră, primeşte 500 lei pe lună, în vreme ce în Italia ar fi avut dreptul, spune, la 600 euro. Cu cei 500 lei nu prea poate face mare lucru, însă nici de ales nu are. „Întrebaţi-i pe ăia care-i dau, doamnă, nu pe cei care-i ia! Că şi-au făcut pentru ei salarii!”, spune, revoltat, un domn care a lucrat până de curând ca strungar. Se apropie de pensie, însă spune că ar munci orice. Se simte în putere şi nu se fereşte de muncă, însă în calificarea lui a găsit un singur post, relativ departe de casă, la zeci de kilometri.
„Cum să nu mai pot? Pune-mă la orice fel de muncă! Dacă pot, muncesc până la 100 de ani”, spune bărbatul. La acelaşi rând stau, însă, şi tineri care nu şi-au pus un moment problema să caute cu adevărat ceva şi care şi părăsesc, de altfel, în câteva minute încăperea, după ce au obţinut ce şi-au dorit. „Ce loc de muncă, bă, eu nu mai fac faţă la evenimente şi tu mă întrebi de loc de muncă?!”, se aude un alt crâmpei de conversaţie între un bărbat cu ajutor social, cel mai probabil, care munceşte „în particular” şi pe care „nu-l avantajează” un contract de muncă, un salariu fix şi program zilnic.

„Am adus nepalezi. Românul dacă vrea munceşte, dacă nu, nu. Nu te poţi baza”

Angajatorii sunt disperaţi. Nu găsesc forţă de muncă indiferent ce caută. Recunosc, nici nu pot oferi salarii ca în străinătate, pentru că niciun angajat nu produce astfel încât să acopere un asemenea venit, însă nici dacă oferă peste salariul minim sau peste media pieţei nu le e mai uşor să-şi găsească angajaţi. În din ce în ce mai multe sectoare de activitate au început deja să aducă angajaţi din spaţiul extracomunitar, pe care sunt siguri şi care nu pot pleca mîine, punându-i în situaţia de a nu onora comenzile. „La noi se lucrează în acord, pot să ajungă la 27, chiar 30 de milioane. Dar oamenii nu mai vor să muncească. Vin şi întreabă – Cât îmi dai? 30 de milioane? Ce să fac eu cu cei 30 de milioane ai tăi? -, sau vin astăzi şi pleacă luna viitoare, că şi-au găsit altceva mai bine plătit. N-aţi văzut că de când ne-am aşezat aici n-a venit unul să întrebe? De ce? Pentru că şi ăla cu ajutor social, dar şi cel cu 15 ani cotizaţi au aceeaşi pensie. Şi e corect?”, spune reprezentanta unei firme de confecţii, care explică şi de ce sunt preferaţi angajaţii din spaţiul extracomunitar: „Noi avem nepalezi, cam 10% din numărul total de angajaţi. Pe ei te poţi baza, îţi faci o formaţie, poţi să-i şi plăteşti mai mult, dar te bazezi pe ei, în permanenţă îi ai acolo. Ai noştri ştiţi cum sunt: dacă astăzi s-au supărat, îşi caută în altă parte. Şi tu nu ai cu ce să-ţi onorezi comanda. Tu, ca angajator, ai comenzi de onorat, dacă nu lucrezi în termen eşti penalizat. Ştiţi cum vine românul: «Eu îţi stau 8 ore, mie-mi dai salariul minim pe economie, că muncesc sau nu muncesc!»”.
„Calificaţi nu mai sunt. Strungari nu mai găsim, frezori nu mai găsim, sudori nu mai găsim… Este o lipsă totală. Pleacă în străinătate. Eu am angajat foarte mulţi necalificaţi şi i-am calificat la locul de muncă. Este o nebunie totală”, spune un alt angajator, din domeniul construcţiilor metalice, aflat de 15 ani pe piaţă. Legea l-a obligat să le ofere mai mult angajaţilor săi şi o face, astfel că se porneşte de la un minim, net, de 2.400 lei, pe când înainte le oferea 1.600 lei, la care se adăugau tichetele de masă. Pentru salariaţi e, însă, puţin. Spune că are anunţ pe un site de anunţuri şi la televiziunea locală de peste un an, fără rezultat. Stăm de vorbă cu alţi şi alţi angajatori şi, în linii mari, aceleaşi probleme greu de rezolvat ridică toţi. Bilanţul bursei locurilor de muncă de la Slatina a indicat 966 locuri de muncă puse la dispoziţie de angajatori şi 789 persoane în căutarea unui loc de muncă participante. Dintre cei interesaţi, 368 au fost selectaţi în vederea încadrării în muncă. La Caracal s-au pus la dispoziţia şomerilor 86 posturi, pentru care au venit 203 persoane interesate, dintre acestea 61 fiind selectate pentru angajare.

Sursa: http://ziare.eclub.ro