Tradițiile sunt moșteniri care trebuie duse mai departe

Tradițiile românești încep să aibă recunoaștere internațională. Dacă inițial acest lucru a-nceput cu produsele tradiționale alimentare, acum a venit rândul obiectelor vestimentare, și aici ne referim la ie.
Primul care a adus ia românească în atenţia întregii lumi a fost pictorul Henri Matisse, care a fost atât de fascinant de simplitatea şi eleganţa straiul popular autohton, dăruit de pictorul Theodor Pallady, încât a pictat-o în numeroase variante, însă cea care a rămas în memoria publicului este pictura „La blouse roumaine”.
Această cămășuță tradițională a fost acum remarcată de către case de modă precum Yves Saint Laurent, Dior, Oscar de la Renta sau Valentino, dar a intrat și în atenția UNESCO. Despre acest din urmă caz ne informează chiar președintele organizației județene Gorj a PSD, deputatul Mihai Weber:
„Ia românească are șansa de a intra în patrimoniul mondial al umanității
🔵🟡🔴Dosarul „Arta cămășii cu altiță – Ia, element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost depus la UNESCO, pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial.
🔵🟡🔴Mă bucur că județul Gorj este o oază unde tradiția s-a păstrat, iar arta țeserii cămășii cu altiță s-a transmis din generație în generație. În dosarul depus la UNESCO sunt menționate comunitățile din Gorj unde cusutul cămășilor tradiționale se ridică la rang de artă.
🔵🟡🔴În total, sunt menționate 47 de localități din Gorj, în care meșteșugul confecționării iei este și astăzi viu, cu o vechime de mai bine de două secole. Și, în același dosar depus de România la UNESCO, sunt menționate și «purtătoarele de competență» din județul Gorj, recunoscute de specialiștii din Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial, pentru autenticitatea creației lor, orașul Tismana și comuna Stroești fiind leagănul broderiilor tradiționale din Gorj.
🔵🟡🔴Înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO va însemna o recunoaștere a continuității acestei adevărate arte a confecționării iei, pe teritoriul României dar va trebui să fim conștienți și de responsabilități. Va fi nevoie de politici publice, locale și naționale, pentru susținerea artei de confecționare a cămășii cu altiță și pentru promovarea acesteia în plan internațional.”
Iată cum Gorjul intră pe ușa din față a culturii internaționale!