CITITORII ÎNTREABĂ, AVOCATUL SECULA GHEORGHIȚA LOREDANA RĂSPUNDE
Răspuns de la Avocat Secula Gheorghița Loredana, pentru doamna POPESCU MARIANA, din Turceni:
Pensia de întreținere datorată minorului este un drept al copilului și nu al mamei. Părintele nu poate renunța la dreptul copilului.
Dacă părintele nu plătește pensia alimentară care o datorează, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, aveți posibilitatea de a formula acțiune în instanță, deoarece comite infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești și de abandon de familie, fiind pasibil de închisoare.
Părintele care primește pensia de întreținere a minorului este obligat să o administreze în interesul minorului: daca aceasta nu este plătită, este obligația părintelui să facă toate demersurile legale în vederea acesteia sau pentru tragerea la răspundere a celui ce nu o plătește.
Menționez și faptul că decăderea din exercițiul drepturilor părintești nu scutește părintele de obligația de a întreține copilul.
Pensia alimentară în noul cod civil, denumită în mod corect pensia de întreținere, este reglementată pe larg de legea civilă. Astfel, potrivit legii, pensia este datorată în funcție de persoană și necesitățile pe care aceasta le are.
În general, pensia de întreținere se datorează în funcție de nevoia celui care o cere și în funcție de mijloacele celui care urmează a o plăti. Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă (copii, părinți), între frați și surori.
Pensia de întreținere care se datorează de către părinte se stabilește în funcție de numărul copiilor. Astfel, aceasta se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Cuantumul pensiei de întreținere datorată copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat. De precizat, că pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Aveți posibilitatea de a modifica executarea pensiei alimentare în natură. Pensia de întreținere se execută în natură prin asigurarea celor necesare traiului. De asemenea, pensia include și cheltuielile pentru educare, învățătură și pregătire profesională. Dacă părintele necustodian trebuie să plătească pensia de întreținere și nu o face de bunăvoie, el va putea fi obligat de către instanța de judecată.
Instanța de judecată este singura care poate modifica cuantumul pensiei de întreținere. Astfel, instanța de judecată poate majora, micșora sau modifica forma de plată a pensiei de întreținere. Această modificare se poate produce atunci când se ivește o schimbare în mijloacele / posibilitățile celui care o plătește sau atunci când se schimbă nevoia celui care o primește.
Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată. Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa pârâtului.
Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți. În lipsa acordului, instanța va stabili prin hotărâre judecătorească. În cazul copiilor, instanța va stabili pensia în funcție de numărul acestora și de veniturile celui care este obligat să o plătească.
De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată. În măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații, se poate plăti anticipat pentru întreaga perioadă în care se datorează întreținerea.
În situația în care se dovedește că întreținerea nu era datorată de cel care a plătit-o, acesta poate solicita restituirea. Restituirea se poate solicita de la persoana care a primit întreținerea sau de la cel care avea, în realitate, această obligație.
Tatăl și mama sunt obligați, împreună, să acorde întreținere copilului lor minor. Ei trebuie sa asigure cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Chiar și în situația în care minorul are un venit propriu, dar care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare.
Părinții copilului major au obligația de a-l întreține pe acesta, cu condiția ca majorul să se afle în continuarea studiilor. Chiar și în această situație, obligația există până la momentul în care copilul împlinește 26 de ani.
Dacă părinții nu se înțeleg în ceea ce privește întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia, instanța de judecată este cea competentă să hotărască. În acest sens, instanța de judecată va dispune întocmirea unui raport de anchetă psihosocială.
Conform dispozițiilor codului civil, obligația de întreținere este obligatorie. Cu toate acestea, există cazuri în care aceasta trebuie solicitată în instanță. Acest fapt se impune atunci când cel care trebuie să o plătească nu își îndeplinește această obligație.
Pensia alimentară neplătită atrage consecințe de ordin penal. Potrivit art. 378 din Codul Penal, persoana în cauza săvârșești infracțiunea de abandon de familie:
„neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Instanța de judecată, prin hotărârea de divorț, va stabili contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Cuantumul pensiei de întreținere se va stabili de către instanța de judecată.
Deseori, din cauza conflictelor dintre părinți, pensia alimentară datorată copilului devine un subiect de dispută între aceștia, creând tensiuni ce sunt resimțite negativ de către copil fiind în detrimentul acestuia.
În ceea ce privește ajutoarele sociale sub forma venitului minim garantat, alocației pentru susținerea familiei și ajutorului de încălzire se acordă persoanelor singure sau familiilor care au venituri mici. Cu privire la acordarea ajutorului de încălzire, guvernanții au decis să acorde dreptul de a beneficia de acesta mai multor persoane, încă de la începutul acestui an. Nici pensionarii nu fac excepție de la anumite măsuri de îmbunătățire a nivelului de trai: ei au dreptul la pensia minimă garantată, care va crește puțin toamna aceasta.
În condițiile Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistență socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR – al cărui cuantum este și în 2019 tot de 500 de lei), și are următoarele valori:
- 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură;
- 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane;
- 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane;
- 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane;
- 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane;
- câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.
Important! Cei care beneficiază de o formă de ajutor social prin Legea nr. 416/2001 sau mai multe persoane apte de muncă din familia beneficiară au obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, diverse acțiuni sau lucrări locale. În aceste cazuri, orele lucrate se însumează pentru toate persoanele din familia care beneficiază de ajutor social și se calculează proporțional cu valoarea ajutorului primit de familie. Chestiunea e valabilă de anul trecut, când s-a schimbat legislația în acest sens. Tot anul trecut a apărut în legislația ideea că refuzul de a presta muncă de către beneficiarii ajutorului social duce mult mai repede la pierderea ajutorului.
Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între aceste niveluri și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Practic, acest ajutor reprezintă o suplimentare a venitului net al solicitantului (persoana singură sau familia).
Cererea de acordare a ajutorului social și declarația pe propria răspundere se înregistrează la primarul localității în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința titularul, potrivit legii.
Venitul net lunar pe care îl luăm în discuție se calculează ca o sumă a tuturor veniturilor pe care persoana / familia respectivă le-a obținut în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv: asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale.
Totuși, nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul personal complementar, ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, sprijinul financiar „bani de liceu”, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerințe educaționale speciale, tichetul social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate.
Alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au copii mai mici de 18 ani, acordată cu scopul de a asigura condiții mai bune pentru creșterea copiilor și pentru a-i încuraja pe aceștia să meargă la școală, potrivit Legii nr. 277/2010. Firește că această alocație este acordată și familiilor formate dintr-un singur părinte care are copii în întreținere (dar cu condiția ca ei să locuiască împreună).
Astfel, potrivit legii, în funcție de cât de mare este venitul net mediu lunar pe membru de familie (raportat la ISR, care este de 500 de lei), cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de ISR, astfel:
Venit net mediu lunar/membru de familie | Cuantumul alocației | Cuantumul alocației pentru familia monoparentală |
până la 0,40 ISR inclusiv (200 de lei) | 0,1640 ISR (82 de lei) pentru familia cu un copil | 0,214 ISR (107 lei) pentru familia cu un copil |
0,3280 ISR (164 de lei) pentru familia cu doi copii | 0,428 ISR (214 lei) pentru familia cu doi copii | |
0,4920 ISR (246 de lei) pentru familia cu trei copii | 0,642 ISR (321 de lei) pentru familia cu trei copii | |
0,6560 ISR (328 de lei) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii | 0,856 ISR (428 de lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii | |
între 0,40 ISR (200 de lei) și 1,06 ISR inclusiv (530 de lei) | 0,1500 ISR (75 de lei) pentru familia cu un copil | 0,204 ISR (102 lei) pentru familia cu un copil |
0,3000 ISR (150 de lei) pentru familia cu doi copii | 0,408 (204 lei) ISR pentru familia cu doi copii | |
0,4500 ISR (225 de lei) pentru familia cu trei copii | 0,612 (306 lei) ISR pentru familia cu trei copii | |
0,6000 ISR (300 de lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii | 0,816 ISR (408 lei) pentru familia cu patru sau mai mulți copii |
Alocația familiei poate fi obținută chiar dacă unul dintre copii are multe absențe nemotivate. În familiile cu mai mulți copii, dacă unul dintre aceștia are mai mult de 20 de absențe nemotivate, atunci el nu este luat în calcul pentru acordarea ajutorului social, dar absențele sale nici nu pot cauza pierderea întregii alocații pentru familia respectivă.
Cu toate acestea, părinții pot solicita alocația și pentru acel copil care repetă anul școlar sau care a lipsit nemotivat de mai bine de 20 de ori, dar numai după începerea anului școlar/semestrului următor.
În fine, alocația se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere însoțită de actele doveditoare privind componența familiei, veniturile acesteia și, după caz, privind frecventarea cursurilor școlare de către copiii aflați în întreținere. Aceste documente trebuie depuse de reprezentantul familiei la primăria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința familia.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței, reglementat prin OUG nr. 70/2011, reprezintă un ajutor lunar pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu încălzirea locuinței în perioada sezonului rece (1 noiembrie – 31 martie), iar acesta poate fi solicitat atât de persoanele care locuiesc singure cât și de familiile cu mai multe persoane. Ca și celelalte două tipuri de ajutoare sociale la care ne-am referit mai sus, și acesta se acordă tot celor cu venituri mici (consumatori vulnerabili). De la 1 ianuarie, dreptul de a primi ajutorul de încălzire revine și persoanelor singure / familiilor cu venituri între 615 și 750 de lei, conform OUG nr. 114/2018.
Ajutorul este acordat, mai exact, pentru principalul sistem de încălzire al locuinței și de el se pot bucura consumatorii de energie termică în sistem centralizat, de energie electrică, de gaze naturale și de lemne, cărbuni și combustibili petrolieri.
Și în acest caz, cuantumul ajutorului diferă în funcție de cum se raportează venitul minim la ISR, dar și după tipul de sistem de încălzire. Pentru a putea beneficia de acoperirea parțială sau integrală a cheltuielilor cu încălzirea, veniturile trebuie să se situeze în aceste limite:
– în cazul energiei termice: ajutorul poate fi obținut de familiile cu un venit net mediu lunar/membru de până la 1,572 ISR (786 de lei) și de persoanele singure cu un venit net mediu lunar de maximum 2,164 ISR (1.082 de lei);
– în cazul gazelor naturale, energiei electrice și lemnelor, cărbunilor și combustibililor petrolieri: limita maximă a venitului net mediu lunar pe persoană singură/familie trebuie să fie, în principiu, de cel mult 1,500 ISR (750 lei); limita superioară a venitului a crescut chiar la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018, de la 615 lei, cât era înainte.
Important! Pentru familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutorul social sub forma venitului minim garantat, compensarea procentuală a cheltuielilor cu încălzirea se face în proporție de 100%. În rest, acoperirea cheltuielilor poate să se situeze între 5% și 90% din limita consumului mediu/lunar, în funcție de veniturile beneficiarului.
Cei care vor să beneficieze de acest ajutor depun, individual sau prin asociațiile de proprietari / locatari, cererile și declarațiile pe propria răspundere la primăria în raza căreia se află locuința lor, până la data de 15 octombrie.
Notă: Pentru 2019 era programată o schimbare radicală a sistemului ajutoarelor sociale, dar aceasta a fost amânată pentru 2021.
Important de menționat e că cei care vor să ceară cele trei ajutoare sociale enumerate mai sus pot să facă asta prin depunerea la primărie a unui singur dosar, iar nu a câte unui dosar pentru fiecare solicitare în parte.