GERUL BOBOTEZEI

Deși se anunță a fi un ger cumplit, acest fenomen nu trebuie să sperie pe nimeni, dar absolut pe nimeni, din moment ce este vorba despre „Gerul Bobotezei”. Fenomenul cu pricina, și-a cam respectat tradiția, cu unele excepții, „onorându-ne” aproape în fiecare an, cu o porție de… ger năprasnic.
Din moș-strămoși se vorbește și se povestește despre acest ger care făcea să crape pietrele și lemnele. Înghețau apele curgătoare, inclusiv Dunărea. Fenomenul nu este o poveste, chiar și noi, trăitorii de azi, am fost martorii unor asemenea poduri de gheață peste râuri.
Legendarul ger nu este chiar așa de speriat, fiindcă există destule leacuri și împotriva lui. Faci focul mai puternic, sau sporești flacăra la gaze, faci și… altceva, până trece gerul, și s-a rezolvat problema.
Mai greu, mult mai greu este de cei care sunt obligați să îndure gerul, muncind undeva afară, sau chiar în câmp deschis, așa cum este cazul minerilor din cariere. O mare parte din ei lucrează îndurând gerul, dar totuși nu se vaită, știind că mult mai greu este fără serviciu. A rămâne fără loc de muncă, este un lucru destul de cumplit, mai cumplit decât temutul ger al Bobotezei!
Despre ger, ce să mai spun, decât că românii au trecut peste multe necazuri, probleme, obstacole, darămite peste un ger. Apoi, dacă nu se vaită cei care se aruncă în apele râurilor, chiar în ziua de Bobotează, pentru recuperarea Sfintei Cruci, ce să mai zicem de cei de pe mal, din ogradă, sau, mai ales, de cei care stau la căldură, pe toată perioada gerului cu pricina… Numai că acum putem vorbi doar despre „gerul de după Bobotează”…