E prea târziu…

E prea târziu să-mi ieşi din suflet,
Nici nu încerc, nici nu-mi propun,
Mi-eşti inimă şi vis şi cântec,
Îmi eşti ce nici nu pot să spun…

E prea târziu să-ţi ies din suflet,
Să nu încerci, că n-ai să poţi!
Îţi sunt amor, râs, plâns şi scâncet,
Sunt visul tău din şir de nopţi…

Să nu-ncercăm vreo nebunie,
Să dezlegăm ce s-a legat,
Căci, la durerea ce-o să fie,
Nu e un singur vinovat!…

Să cugetăm, ca doi nebuni,
Să ne iubim ca doi sonaţi,
Într-un şirag uitat, de luni,
Într-un şirag de ani, uitaţi!…