BALAMUC ÎN ȚIGĂNIE
Lăsând praf şi fum în urmă, din uliţe şi poteci,
Intră-n cartier, năvalnic, un merţan, din ’70.
La volan, un tânăr chipeş, cu un difuzor în far,
Dă claxoane, dă cu blitzu, cheamă fata pân-afar’.
– Hai gagico, să-ţi zic ceva, d-o manevră, dă un lucru …
– Pleacă bă, beleaua dracu’, că m-apucă balamucu’!
– Vino fă, până la scară, ori ai sus vreun bocciu?
– Hai, caramba, lasă urme! Eşti cel mai nasol gagiu!
– Hai să facem o plimbare, să-ţi zic ceva la ureche!
– Nu-mi stric stilu’ cu o rablă, cu un hârb dă modă veche!
– Acum câţiva ani dă zile, te plimbam şi cu caleaşca …
Ţi-am dat aur cu duiumu’, mi-am stricat banii, d-a pleaşca!
– Ai avut şi mulţi ai dracu’… un buzunar dă lovele,
N-ai dat tu, o ciocolată, mai ţinut pă caramele …
– Lasă fă, ce-a fost odată, acum vin dân Occident,
Are gagiu’ lovele şi merţan, fumează Kent …
Să dea boala rea în tine, dacă nu te fac cocoană!
– Ia-ţi viteză dă la scară, că arzi gazu’, dă pomană!
– Vino fă, până la Mandea, nepotu’ lu’ Caşcarache,
Ori ai dat-o în bangheală, ori ai boala lu’ Calache!?
Să fac spume ca devalu’, dacă nu mă prăpădesc …
Te ador ca pă o zână, ca p-un înger, te iubesc!
Nu sunt eu şucar ca Arnold, dar nici meclă dă maimuţă …
Dacă vrei să-mi fi mireasă, ţi-aduc la nuntă, pă Guţă!
Îţi fac vilă la Strehaia, cu zorzoane şi piscină,
Şi-am să-ţi trag cu botu-n scară, cea mai bengoasă maşină!
Nu-i vrăjeală, e pă bune, nu e naşpa sau mişto,
Şti că sunt gagiu durere, cel mai tare gigolo! …
Îmi fac felu’, îmi iau glanda, îmi pun capăt, fericirii,
Ieşi o dată pân-afară, că dă nu-mi fac harakiri!
Sunt şmenar, mă ştie lumea, nu o javră, un dulău,
Am ciocate, parpalace, tatuaje şi bulău …
Aşa că, ce te opreşte naşparlio, dă nu vii?
Sau te doare-n cot, dă mine, şi gândeşti la alţi gagii?
– Ho, că vin! Dar să dea dracu’ să te-mbeţi să te faci mangă,
Ori să vi cu rabla aia, să te-ntorci legat la ştangă!
Mi-ai promis un cont în bancă, aur, porţelan dă China,
Rochie scumpă, dă mireasă, pă Guţă şi pă Sorina!
Dacă eşti şmenar dă marcă, şi te crezi mare ciumec,
Fă-te-ncoa şi-arată lozu’, cardu’ şi ce ai pă CEC!
Două luni, de-atunci trecură, şi-nainte de chiolhan,
Doi cai albi, trăgeau din urmă, o minune de merţan!
Iar nuntaşi, din toată lumea, vor păstra ca amintire,
Fericirea ce-o văzură la mireasă şi la mire!
Din dragostea ce-o avură unul pentru celălalt,
Flori frumoase răsăriră; o fetiţă şi-un băiat!
Şi-au jurat, cu ochii-n lacrimi, că se vor iubi mereu,
Şi la rele şi la bune, şi vor crede-n Dumnezeu! …