Curmalii chinezeşti s-au adaptat de minune în patria pepenilor din Oltenia

Cercetătorii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni din Dolj încearcă de ani buni să arate că şi românii pot fi producători de fructe exotice.
De aproape patru ani, specialiştii staţiunii studiază asiduu curmalii chinezeşti, iar eforturile lor încep să dea rezultate. Curmalul se aclimatizează de minune în patria pepenilor şi promite recolte bogate şi de calitate. însă mai are nişte atribute importante: rezistă la secetă, la ger şi pare ideal pentru fixarea nisipurilor din zona de sus a ţării.
„Curmalii chinezeşti sunt o noutate în această zonă. Pornind de la faptul că în ultimul timp asistăm la unele schimbări climatice în ceea ce priveşte desprimăvărarea, temperaturile înregistrate, lipsa precipitaţiilor. Experimentăm această plantă de câţiva ani şi acum am scos şi la vânzare aceşti arbuşti, care sunt la mare căutare printre români, deja”, spune Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dăbuleni, care a mai explicat şi că sute de plante sunt gata de vânzare.
Preţul unui ghiveci în care a fost plantat curmalul chinezesc este de 30 de lei. Fructele se coc în septembrie şi sunt foarte dulci şi aromate. Cumpărătorii vor primi, de asemenea, şi sfaturi competente legate de îngrijirea plantelor. Aurelia Diaconu consideră că este extraordinar că aceste plante pot creşte şi în sudul ţării.
„Curmalul poate fi o soluţie pentru valorificarea solurilor nisipoase. Având cerinţe reduse faţă de fertilitatea solului, suportând bine atât temperaturile ridicate din timpul verii, dar şi temperaturi de -30 °C, curmalul este o provocare”, consideră şefa specialiştilor de la Dăbuleni.
Cercetătorii de la staţiunea doljeană fac, însă, şi alte experimente legate de aclimatizarea unor plante exotice. Trebuie ştiut că, de fapt, curmalul chinezesc este unul dintre cele peste 20 de varietăţi adaptate la Dăbuleni, care au început deja să se producă primele fructe. Printre soiurile ameliorate aici în ultimii ani se numără cartoful dulce, arahidele, kiwi, banana nordului, măslinul, kaki, lonicera şi aronia.
„La cultura de arahide avem trei soiuri, la cultura de pepeni avem trei soiuri, la cultura de fasoliţă avem 3-4 soiuri, avem soiuri de fasole de grădină, de mazăre, de ardei gras, ardei lung, praz, ridichi etc., avem cartoful dulce pe care l-am aclimatizat, la care am stabilit tehnologia de producere a răsadului, tehnologia de cultură în câmp şi tehnologia de păstrare a acestuia, care este total diferită de tehnologia cartofului obişnuit”, spun cercetătorii.