În ultimii ani, tot mai mulți tineri aleg să-și abandoneze studiile. Abandonul școlar reprezintă o problemă a sistemului românesc de învățământ, insuficient tratată, care are nevoie de acțiuni urgente. Cele mai multe cazuri de abandon școlar sunt înregistrate în licee. Abandonul școlar înseamnă șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Vorbim de ani buni despre calitate în educație, despre învățământ performant și despre căile prin care putem obține cele mai bune rezultate și investim sute de milioane de euro pentru a combate abandonul școlar. Dar, iată că, cu toate programele și modalitățile prin care se încearcă combaterea abandonului școlar, nu se obțin rezultate semnificative. România este fruntașa Europei la abandon școlar. Și totuși, ce-i determină pe tineri să abandoneze școala?
Teoretic, printre factorii care favorizează abandonul şcolar la nivelul elevului şi al familiei se află: dificultățile materiale (familii numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse), modelul educațional oferit de membrii familiei (familii în care părinții, frații, surorile nu au mai mult de opt clase), dezorganizarea familiei (divorțul, alcoolismul, violența în familie), implicarea în activități aflate în dificultăți cu Legea (prostituția, apartenența la găști de cartier, integrarea în rețelele de cerșetorie).Practic, factorii care determină un elev să abandoneze sunt diverși și de multe ori multiplii. De cele mai multe ori, concepția formată în mintalitatea unui copil favorizează cel mai mult decizia de a abandona studiile. Încrederea scăzută în educație, asemănarea studiilor cu primirea unei hârtii denumite „diplomă”, ci nu cu ceea ce e esențial (studiu, cultură, educație), influențele apărute datorită anturajelor, observarea posibilităților de a obține câștiguri financiare fără a avea studii și cu un timp relativ scurt de obținere (fapt ce este fals și ineficient pentru sustenabilitate, întrucât aceste câștiguri sunt de scurtă durată și nu asigură o stabilitate financiară în timp a individului) sunt doar câteva dintre motivele pentru care tinerii aleg să nu mai meargă pe drumul cunoașterii.Statisticile arată că, cei mai mulți dintre tinerii care abandonează școala sunt din sistemul de învățământ preuniversitar (liceal). Asta înseamnă că, cei care abandonează educația se află sub pragul diplomei de bacalaureat, prima atestare solicitată de angajatori pentru un interviu de angajare pentru un post, pentru o anumită specializare.
În pofida sofisticatelor tehnici și programe de combatere a falsului în acte și înscrisuri, diploma de bacalaureat rămâne încă cel mai falsificat document din România. De ce se întâmplă acest lucru? Tehnologiile moderne au facilitat posibilități de creare în condiții ilegale a diplomelor de bacalaureat, astfel că, un elev care a studiat 4 ani în cadrul sistemului preuniversitar și promovează examenul de bacalaureat, ajunge să primească aceeași diplomă ca a unei persoane care nu a studiat într-un liceu sau altă instituție de învățământ și nici nu a susținut vreun examen. Diplomele sunt atât de bine falsificate și ajung să fie integrate în sistem prin diferite mijloace ascunse încât numărul statistic al celor prinși cu diplome falsificate nu este îngrijorător. Oameni de afaceri și diferite persoane care dețin influențe, prezenți în diferite clanuri și găști, aleg să apeleze de cele mai multe ori la astfel de mijloace. Ajungem, astfel, la oameni analfabeți sau semianalfabeți cu diplomă.
Într-adevăr, diploma este doar o hârtie, fizic. Dar, în esență ea reprezintă cultura, educația și pregătirea ce a dobândit-o individul. Nu poți să te numești specialist în domeniu dacă nu ai diplomă. Poți să ai pasiuni pentru diferite domenii și să fii iscusit în activitățile respective, dar nu trebuie să stopăm educația și studiile pentru orice domeniu în care dorim să ne specializăm. Formarea nu trebuie să facă altceva decât să înceapă continuu.
NU UITAȚI! ZÂMBIȚI MAI MULT ÎN FIECARE ZI!
Marian-Ionuț Cioplean