Actualitate

Stupii se depopulează din cauza pesticidelor, soiuri de miere în pericol, iar în magazine – chinezării

A opta ediţie a unui târg apicol din Oltenia, cel de la Râmnicu Vâlcea, desfăşurat weekend-ul trecut, 6-7 aprilie, a fost la mare căutare în acest an şi s-a dovedit neîncăpător pentru cei peste 100 de participanţi expozanţi. Apicultorii ne-au împărtăşit problemele pe care le întâmpină, dar şi mici trucuri despre cum ne putem da seama dacă mierea este contrafăcută, de la mitul bulei, la testul linguriţei şi al apei.
La Târgul apicol Oltenia din Râmnicu Vâlcea, pe lângă apicultorii români din întreaga ţară au fost prezenţi şi producători de utilaje agricole din afara graniţelor: Ucraina, Serbia şi Ungaria.
„Nu mai avem corturi de la prima oră”, recunoştea organizatorul evenimentului Ionuţ Tănăsoiu, explicând astfel faima de care se bucură evenimentul. Anul acesta s-a mizat pe diversitate, atât a sortimentelor de miere, cât şi a produselor apicole şi a utilajelor folosite: de la miere de coriandru, miere cu lăptişor de matcă, sau miere cu cimbrişor, alături de tipurile consacrate, la pulpă de ridiche neagră, cu scorţişoară, schinduff şi miere de mai, săpunuri cu miere sau siropuri de fructe presate la rece, cu miere, toate bune pentru imunitate, afecţiuni respiratorii, stomacale, de piele şi altele, alături de instalaţii de încălzire şi supraveghere a stupilor. Am aflat de la apicultori că nu doar că problemele din anii trecuţi nu s-au rezolvat, dar se şi acutizează.

Ca apicultor nu rezişti fără fondurile europene, iar începătorii au slabe şanse în acest domeniu

„Deocamdată producţia a fost bună, dar pentru albine, ultimii ani, a mers foarte prost din cauza tratamentelor la culturile agricole. Stupii sunt în continuă depopularizare. În plus, pentru că nu se mai acordă subvenţii, în România, ca apicultor, nu rezişti decât dacă accesezi fonduri europene. Pentru începători, din punctul meu de vedere, aceasta este o misiune imposibilă, având în vedere investiţiile mari necesare”, este de părere Ion Crăciunescu.

Apicultorii vor modificarea termenului privind inspecţia tehnică şi măsuri apicole mai bune

„Un mare beneficiu pentru apicultori ar fi modificarea ITP-ului la 3 ani pentru camioanele şi remorcile apicole, pentru că nu se fac mai mult de 1.500 km pe an. O reglementare mai bună a măsurilor apicole ar fi iarăşi de bun augur”, a recunoscut şi organizatorul evenimentului Ionuţ Tănăsoiu care a punctat şi creşterea consumului de miere pe cap de locuitor, care a crescut în ultimii ani de la 20 de grame la 800 de grame pe cap de locuitor/ an.

Consumul de miere a crescut de la 20 gr la 800 gr/an, dar rămâne un produs de lux

Cu toate acestea, este de părere Dumitru Buzilă din Bucovina: „Pentru unii, mierea continuă să fie un produs de lux, pentru că nu şi-l poate permite oricine, deşi ar trebui să fie unul de bază, fiindcă suntem o ţară producătoare. În timp ce românii nu şi-o pot permite, în schimb noi o exportăm”, a mai adăugat suceveanul. 80% din produsele certificate Bio din România pleacă în Germania, Italia, Franţa chiar SUA, în timp ce românilor şi se pun la dispoziţie produse contrafăcute sau de slabă calitate, adusă din China, la preţuri mai mici decât cea autohtonă. Ce este mai grav, pentru că nu există o etichetare corectă a mierii, o reglementare clară în acest domeniu, e faptul că nu se ştie din mierea rămasă, de 20 %, care este din România şi care nu. „Ceea ce găsim în lanţurile marilor magazine, pe toate etichetele scrie miere provenienţă UE şi non-UE. Nu se specifică însă cât e UE, cât e non-UE şi cât şi dacă din cea UE avem provenienţă şi din România. Noi ştim însă că este miere chinezească, în timp ce mierea noastră, care este cea mai bună, pleacă în afară, în ţările vestice”, a atras atenţia Ionuţ Tănăsoiu.

Soiuri pe cale de dispariţie: mierea de rapiţă şi cea de coriandru

Cât despre sortimentele de miere, rămâne în top mierea de salcâm şi la mare căutare este mierea de mană sau mierea de pădure ori de brad, cum o numesc unii, având în vedere că este foarte bogată în minerale: calciu, fier şi magneziu, este mai vâscoasă, închisă la culoare şi nu la fel de dulce în comparaţie cu celelalte. Dar date fiind preţurile, mierea polifloră este cea mai cerută şi cea mai ieftină, 30 lei / borcan de 800 gr.
Numai că, aşa cum ne-au atras atenţia şi apicultorii, o parte din sortimente sunt pe cale de dispariţie, precum mierea de coriandru, sau mierea de rapiţă, fiind tot mai puţine culturi agricole din aceste soiuri.

Pastoralul şi diversitatea, cheia succesului, iar reclama cea mai bună o fac tot clienţii

„Fiindcă facem pastoralul putem obţine soiuri diverse de miere, în combinaţii rare, dar la mare căutare. După mai bine de două decenii în această meserie, ai atuul de a şti exact ce vrei, de unde poţi obţine, când este perioada optimă de recoltare, în plus cunoaştem bine ţara, fiindcă am străbătut-o în lung şi-n lat. Este o posibilitate de a ne rotunji veniturile. Nu ştiu să vă spun dacă ne-am permite să trăim doar din apicultură, mai ales că nu avem magazin, nu vindem en-gros, nu mergem la export, avem clienţii noştri. Faptul că ne-am diversificat foarte mult oferta ne-a menţinut pe piaţă. Facem şi alte produse cu miere, cătină, polen, extrem de sănătoase şi la mare căutare. Iar promovarea o facem online şi prin diverse produse personalizate, dar cea mai bună reclamă o fac tot clienţii mulţumiţi”, ne-a mărturisit o familie de apicultori vâlceni din Băbeni – familia Tilioi.
Aceştia au mai mărturisit că în ciuda condiţiilor reuşesc să supravieţuiască împărţind stupina şi bazându-se pe ajutor. Din oferta variată cu care au venit la târg, cel mai de soi sortiment, dar şi mai greu de obţinut spun că este mierea de coriandru. „Suprafeţele cu această plantă din păcate sunt din ce în ce mai rare în ţara noastră. Noi mergem în zona Negru – Vodă, din Constanţa. Un alt soi este mierea de cimbrişor pe care reuşim să o obţinem datorită culturilor din Isverna – Mureş, recomandată în afecţiuni respiratorii”.
Am discutat cu apicultorii inclusiv despre cum deosebim mierea curată de sortimentele contrafăcute, având în vedere concurenţa neloială şi incorectă cu produsele de pe standurile hipermarketurilor, mare parte provenind din China, cu mult sub calitatea mierii româneşti, dar şi a celor interesaţi doar de câştig în defavoarea calităţii. Multe dintre borcanele cu miere inscripţionate „100% natural”, conţin adaos de apă, coloranţi, aromă, zahăr, fructoză artificială, ori substanţe periculoase ca amidonul şi cleiul, ori şi mai rău, ca antibioticele sau pesticidele.

Sfaturi pentru a evita capcanele mierii contrafăcute

„Dacă întoarcem borcanul trebuie să apară o bulă care se ridică uşor şi nu se sparge. În plus, putem verifica şi consistenţa mierii. Cum? Simplu: îi scoateţi capacul şi lăsaţi mierea să se scurgă de pe o linguriţă înapoi în borcan. Dacă firul este discontinuu, mierea este contrafăcută”, susţine Ovidiu Tilioi.
Apicultorii au reamintit şi faptul că în cazul mierii cristalizate există un plus de garanţie că nu s-a intervenit asupra ei.
Mierea pusă la frigider se va întări. Dar cristalizată, rămâne la fel şi 100 de ani, mai spun apicultorii.
Un alt test prin care ne putem da seama de calitatea mierii este cel al apei, astfel se poate depista adaosul de zahăr dintr-o miere fluidă. Se pune o lingură cu miere într-un pahar cu apă şi se amestecă bine, dacă se dizolvă repede, atunci, mai spun apicultorii, aceasta a fost îndulcită artificial.
Nu doar apicultorii români şi-au diversificat oferta, ci şi pe rafturile magazinelor întâlnim tot felul de combinaţii, cum ar fi mierea cu caramel, despre care specialiştii au observat prima dată că este mult prea fluidă. O examinare la laborator, spun ei, ar scoate la iveală că aceasta a fost supraîncălzită şi topită, înainte. Prin acest proces a apărut un compus chimic, hidroximetil furfural, care nu face altceva decât să distrugă proprietăţile benefice ale mierii de albine şi în plus este toxic pentru organism. În mod normal, prezenţa acestuia nu ar trebui să depăşească 1 miligram la suta de miligrame de miere.
Vâlcea se menţine în topul apiculturii româneşti, după unii fiind chiar pe primul loc la numărul de apicultori: peste 2000 de producători cu peste 100.000 de familii de albine. Cea mai mare densitate de apicultori o regăsim în zona Drăgăşani şi Roeşti.

Sursa: http://ziare.eclub.ro