Actualitate

Cum arată singurele picturi stradale pe plexiglas din lume, realizate recent la Râmnicu Vâlcea

O amplă lucrare stradală care cuprinde picturi pe panouri de plexiglas, singurele de o asemenea anvergură din lume, a fost finalizată în cursul acestei săptămâni. Panourile fonice care ilustrează oraşul de altădată se află în Râmnicu Vâlcea. Autorul, un profesor de pictură de la Palatul Copiilor, Adrian Luţă, îşi doreşte să le înscrie în Cartea Recordurilor, reprezentanţii acestei instituţii fiind aşteptaţi în luna iunie la Vâlcea.
Râmnicu Vâlcea se poate mândri cu singurele picturi stradale din lume realizate pe plexiglas, în ulei, într-o tehnică şi cu o cromatică speciale care îmbină pictura cu grafica, în culori vintage, finalizate cu lacuri fosforescente. Este vorba despre nişte panouri fonice, 58 la număr, cu dimensiunile de 2,30 / 3 m, situate pe o străduţă paralelă cu râul Olăneşti care taie municipiul în două, chiar în centrul oraşului. O lucrare impresionantă care măsoară aproximativ 200 de metri lungime şi care a început în urmă cu mai puţin de un an. Realizările profesorului de pictură au ca ţintă stabilirea unui record care să fie omologat de Cartea Recordurilor.
Şi nu este singura lucrare pe care Adrian Luţă, de 27 de ani, o doreşte înscrisă în Guiness Book. În paralel, a lucrat la cea mai mare icoană pe sticlă, din lume, un triptic, care se află şi aceasta în faza de finalizare.
Panourile pictate au ca ţintă promovarea oraşului, de fapt un altfel de oraş, cu imagini ale Râmnicului de odinoară: cu clădiri şi monumente, în mare parte, care nu au mai supravieţuit până în zilele noastre. Istoria s-a împletit cu arta, tehnologia şi inovaţia Chiar dacă pictura pe plexiglas nu este o noutate, artistul susţine că din documentările sale reiese că niciodată nu s-a mai executat o lucrare în ulei, de asemenea dimensiuni. „Până acum s-a executat doar cu grafitti. Eu am luat pictura de pe şevalet şi am transformat-o în artă stradală. Fiecare panou vine cu o poveste, de la cea a clădirilor şi monumentelor de altădată, la viaţa râmnicenilor în vremurile demult apuse, fiecare personaj având vestimentaţia caracteristică perioadei surprinse”, a mărturisit autorul. În afară de vremea capricioasă, care nu de puţine ori i-a pus piedici, profesorul de pictură a fost nevoit să se documenteze temeinic, nu doar pentru a cunoaşte istoria locului şi timpului, dar şi pentru a reda cu exactitate detaliile vremurile transpuse în imagini, pentru a găsi imagini ale unor clădiri, monumente, oameni despre care nu s-au păstrat prea multe documente. În plus, a trebuit să adapteze istoria la tehnica şi cromatica abordate.
Pentru a reda vechile clădiri şi monumente, în linie şi tuşă, folosind culori în ulei şi markeri permanenţi, a folosit tehnica 2 D la unele, la altele 3 D, şi chiar şi o îmbinare între cele două.

Lucrări executate şi noaptea, pentru prestigiu şi pentru a promova Râmnicul

Unicitatea lucrării este dată de grandoarea ei, de tehnica de execuţie, de materialele folosite, dar şi de tema abordată. În medie, profesorul a pictat timp de 10 luni, între 6 şi 9 ore / zi, ori de câte ori a avut timp. Ca să se încadreze în termenul alocat finalizării lucrării, nu de puţine ori pe artist l-a prins şi noaptea lucrând la panouri, uneori chiar în ciuda temperaturilor scăzute.
„Vreau să intru în Cartea Recordurilor pentru a promova Râmnicu Vâlcea, dar, de ce să nu fiu sincer, şi pentru prestigiu – şi al meu personal dar şi al oraşului din care provin. Aici sunt pagini din istoria Vâlcii. Vreau ca întregul Râmnic să devină pânza mea”, a mai recunoscut profesorul Adrian Luţă. Un vâlcean care locuieşte în zona lucrărilor pe plexiglass a surprins, de pe balconul apartamentului aflat la etajul 10 din blocul în care locuieşte, imagini cu munca artistului, cu puţin timp înainte de finalizare, pe care le-a postat pe Facebook, devenind rapid virale.

„Vreau ca oamenii să nu uite, dar şi să aprecieze arhitectura de altădată”

Fiecare dintre structurile expuse în imagini tânărului pictor a reprezentat sau încă mai reprezintă o bijuterie arhitecturală. „Mi-am dorit ca oamenii, localnici sau turişti, să îşi amintească sau să afle ce a avut mai frumos acest oraş, de-a lungul timpului. Să nu uite, dar şi să aprecieze arhitectura de altădată.”
În ceea ce priveşte cromatica abordată, Luţă susţine că este una unică, o simbioză între pictură şi grafică, în care culorile urmăresc să redea patina timpului, iar lacurile fosforescente cu care sunt finalizate lucrările să le scoată în evidenţă chiar şi pe timp de noapte şi, de ce nu, chiar să reducă, poate chiar să elimine, numărul accidentelor rutiere din zonă. Artistul mai susţine că picturile sale vor rezista între 5 şi 10 ani.

Doctorat în paralel cu atelierul mutat în stradă

Adrian Luţă, de 27 de ani, din Râmnicu Vâlcea este profesor de pictură la Palatul Copiilor din municipiul reşedinţă de judeţ şi predă, din acest an şcolar, şi la Drăgăşani. Din iulie anul trecut şi-a mutat atelierul de pictat în stradă, la propriu. Ajutat de eleve de la Palat, a început să transforme singurele panouri fonice stradale anoste din centrul oraşului în adevărate opere de artă. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a învăţat pictură şi restaurare, a urmat un master în acelaşi domeniu, iar acum este în ultimul an de doctorat în cadrul Catedrei de Litere, alegându-şi „tema morţii în bisericile ortodoxe” fiindcă a dorit să vădă imaginea „cu alţi ochi, ai unui critic, nu doar din perspectiva pictorului. Doresc să stăpânesc toate stilurile, dar merg mai mult pe stilul bizantin. Pictura bizantină transcede corpul omenesc, aşa cum a stilizat Brâncuşi chipul domnişoarei Pogany până a ajuns la esenţă”, ne declara artistul în urmă cu un an.

Guiness Book la Vâlcea, pentru omologarea a două lucrări de artă

Reprezentanţii Cărţii Recordurilor sunt aşteptaţi în luna iunie pentru omologarea ambelor lucrări ale profesorului Adrian Luţă: picturile stradale pe plexiglas şi tripticul pe sticlă. Primăria Râmnicu Vâlcea, cea care a dorit schimbarea faţadei oraşului, va susţine cheltuielile ocazionate de acest proces. După omologare, artistul susţine că va continua ce a început şi anume – un peisaj ales de locatarii din zonă pentru a înfrumuseţa partea dorsală a panourilor fonice.
În plus, pentru că-şi doreşte să transforme definitiv Râmnicul într-o imensă operă de artă, ne-a mărturisit că se va ocupa în curând şi de pictarea Gării din Râmnicu Vâlcea, tot cu imagini din trecut.

Sursa: http://ziare.eclub.ro