Actualitate

Cine se ţine de goange cu autostrada: „Gândacul croitor nu se află în zona unde se va construi autostrada Piteşti-Sibiu”

Directorul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a făcut, la Vâlcea, câteva precizări în legătură cu gândacul care ar periclita realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti.
Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a declanşat un adevărat scandal mediatic după ce, într-o postare pe pagina sa de Facebook, a acuzat Guvernul Orban că ascunde o notificare a Comisiei Europene prin care ar fi periclitată finanţarea autostrăzii Sibiu – Piteşti.
„În această notificare se face vorbire de lucruri halucinante! Este vorba de o specie de gândac şi unele chestiuni birocratice lipsite de consistenţă”, scria Cuc, printre altele, menţionând şi că acordul de mediu al proiectului, de fapt, tratează „inclusiv problema acestui gândac!”.
În scrisoarea Comisiei Europene, însă, nu se specifică faptul că respectivul gândac periclitează, în sine, construcţia autostrăzii, acesta fiind dat doar cu titlu de exemplu. Autorităţile române recunosc însă că realizarea autostrăzii va avea impact semnificativ asupra mai multor specii de vieţuitoare, printre care şi gândacul „croitorul cenuşiu”.
Din textul notificării se înţelege că cei care au sabotat proiectul sunt chiar cei care au scris cererea de finanţare transmisă Comisiei Europene la Bruxelles, de către Ministerul Transporturilor în perioada în care la conducere se afla chiar Răzvan Cuc.
Pe de altă parte, notificarea cuprinde o serie de reproşuri privind superficialitatea cu care a fost întocmită documentaţia de mediu.
Prin urmare, pentru a fi acordată finanţarea de 1,3 miliarde de euro se cer o serie de clarificări care trebuie făcute în următoarele trei luni, pe tema unor aspecte legate de acordul de mediu privind cuantificarea şi detalierea obiectivelor specifice de conservare a celor 11 situri Natura 2000 de pe traseu, minimizarea impactului asupra mediului prin luarea unor măsuri specifice şi explicarea impactului autostrăzii şi DN 7 pentru speciile din areal.

Studiu de impact pe mediu superficial

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, preciza într-un interviu „Adevărul” că studiul de impact pe mediu a fost întocmit superficial de către autorităţile române. „Un studiu de impact serios durează în jur de 6 – 9 luni”, a menţionat aceasta.
În acest context, pentru că în spaţiul public s-a vehiculat ideea că gândacul croitor al stejarului blochează autostrada, specie care provine din Parcul Naţional Cozia, directorul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a decis să explice presei, în Vâlcea, că insecta la care se face referire nu se află în zona viitoarei autostrăzi şi că nici nu este o specie pe cale de dispariţie în România, aşa cum se întâmplă în Europa, recunoscând însă că vina de a o cataloga drept „specie vulnerabilă” aparţine, de fapt, autorităţilor române.
În urmă cu două decenii, când s-au creat siturile Natura 2000, aflate acum în gestiunea agenţiilor de mediu, „s-au făcut proiecte de birou care s-au dat repede la Uniunea Europeană cu o listă imensă de specii protejate. Dar, asta nu înseamnă că nu trebuie să recunoaştem o eroare şi să încercăm s-o îndreptăm”, a mai spus Mihăilescu.
Practic, înainte de a înţelege ce presupune procesul de protejare a unor zone în sine, listele au fost trimise direct de la Bucureşti, de la Ministerul Mediului, către Uniunea Europeană: „Nu a fost întrebat nimeni. Ne-am trezit toţi că «grădina noastră» este băgată într-o reţea Natura 2000. Când am început să întrebăm, am constatat că avem nevoie de aviz şi ca să facem un gard în curtea noastră”, a mai explicat directorul Romsilva.
Lucru care, potrivit aceleiaşi surse, s-a repetat şi la întocmirea documentaţiei de mediu pentru autostrada Piteşti – Sibiu: „Probabil, în elaborarea documentaţiilor de mediu, cineva, dintr-o uşurinţă, a menţionat dăunătorul”, mai crede şeful Romsilva. Oficialul a catalogat modul în care a fost tratată acţiunea siturilor Natura 2000 drept o „superficialitate” care, din păcate, nu a fost rezolvată nici până la această oră.
„Ideea că gândacul croitor al stejarului ar fi pe cale de dispariţie, în această zonă, este una incorectă. Avem stejar în afara ariei protejate, care este Parcul Naţional Cozia, pe Valea Băiaşului. Nu se opreşte conectivitatea, deci el poate să migreze. Mai mult, la noi, în literatura de specialitate, este descris ca dăunător, produce pagube, slăbeşte vegetaţia forestieră şi o expune la uscare, dar putem să spunem că nu prezintă un pericol”, a explicat Gheorghe Mihăilescu.

Gândacul croitor nu habitează în zona autostrăzii

Şi directorul Parcului Naţional Cozia, Pavel Prundurel, prezent la întâlnirea cu presa, a ţinut să precizeze că gândacul croitor „are habitatul pe versanţii sudici ai Munţilor Cozia şi Căpăţânii, nu pe partea de autostradă”.
Şi, chiar dacă „nimeni nu a cerut explicaţii despre vreo anumită specie”, conducerea Romsilva a luat decizia de a transmite, luni, 20 ianuarie, Companiei Naţionale de Drumuri, informaţiile şi documentele necesare pentru întocmirea studiului de impact pe mediu corect, solicitat de Comisia Europeană.
„Le comunicăm luni, 20 ianuarie, celor de la CNAIR – titularul de proiect, că acest gândac nu este în zona de monitorizare, nu este vulnerabil şi, ca atare nu intră în zona speciilor periclitate”.
Mihăilescu a mai declarat că traseul viitoarei autostrăzi nu pătrunde în Parcul Naţional Cozia, astfel că proiectul are deja toate acordurile necesare, ultimul dintre ele fiind favorabil şi fără condiţii.

Traseul autostrăzii, la 10-20 de metri de Parcul Naţional Cozia

Autostrada Piteşti – Sibiu va trece, însă, prin apropierea Parcului Naţional Cozia, în unele zone traseul va fi chiar la 10 – 20 de metri depărtare. „De aici şi implicarea noastră, pentru că există o obligativitate pentru atunci când obiectivul de investiţii trece prin apropiere. Pentru că impactul nu se opreşte la limita construcţiei. În legislaţia românească se face referire şi la influenţa vecinilor. Este vorba, în mod special, de partea de nord a parcului, în zona Perişani – Vâlcea”, zonă în care există totuşi câteva „bălţi şi broscuţe” protejate de lege.
Este singura zonă, mai spun specialiştii, care ar putea ridica ceva probleme, având în vedere că „există un culoar de migraţie în zona de nord-est a parcului spre Munţii Făgăraş, pentru reproducerea animalelor sălbatice. Acum vorbim despre gândăcel, dar s-ar putea ca altădată să vorbim despre urşi, căprioare sau alte specii”, a explicat Prundurel.
Pe de altă parte, autostrada prin munţi n-ar fi singura barieră în calea animalelor sălbatice: „Şi râul Olt reprezintă o barieră naturală de netrecut pentru animalele din PN Cozia, iar a doua barieră este DN 7”.
Mihăilescu a ţinut să precizeze că dacă CNAIR are nevoie de expertiza specialiştilor Romsilva, aceştia se vor pune la dispoziţia companiei.
„Ar fi păcat să ne blocăm şi să murim pe Valea Oltului, cum se întâmplă în fiecare zi, din cauza unor lucruri, în opinia mea, mici şi de detaliu”, a conchis Mihăilescu.
Deşi cererea de finanţare pentru proiectul autostrăzii Piteşti – Sibiu a fost aprobată, deocamdată, până la noi clarificări privind impactul de mediu, a fost suspendată procedura de alocare a fondurilor.

Sursa: http://ziare.eclub.ro/